„Cred că o primă atitudine a noastră ca partid în aceasta criză (...) este definită de principiul potrivit căruia orice corupţie este iertată dacă ai performanţă electorală (...) Cu alte cuvinte (...) aceasta atitudine înseamnă - dacă ai fost în stare să corupi instituţiile statului şi, mai mult decât atât, poţi să corupi alegătorii eşti un tip OK. Eşti vedetă şi trebuie să fii susţinut. Aceasta este una dintre valorile principale cu care eu am avut contact, pe care am descoperit-o intrând în PDL.” spune Cristian Preda, europarlamentar. În prezent, PDL este caracterizat de un „dispreţ profund faţă de ceea ce înseamnă neutralitatea statului şi o atitudine antiliberală care mie mi se pare dezgustătoare”, explică, mai departe, europarlamentarul, care remarcă, de asemenea, un „dispreţ profund pentru idei” în acelaşi partid din care face parte. Intervenţia a avut loc în cadrul aşa-ziselor dezbateri ocazionate de sindrofia pompos intitulată „Doctrina populară - sinteza valorilor şi principiilor dreptei”, moderată de intelectualu’ băsi(s)t Valeriu Stoica.
„Cum să le ceri acum unor oameni să-ţi cumpere acţiunile tale, pe care vrei să le vinzi prin bursă, când tu devalizezi de fapt conturile acelei companii. Scade toată încrederea într-un stat, într-un guvern care ia astfel de decizii. Măsura asta aduce nişte deservicii enorme României. Te poţi aştepta la nişte decizii, tu ca întreprinzător, ca statul oricând să găsească o astfel de, nu ştiu cum să-i spun, nici măcar chichiţă, pentru că este un jaf de fapt, adica tu iei din banii care nu iţi aparţin doar ţie” – Ionuţ Popescu, fost ministru al finanţelor şi director general al Fondului Proprietatea.
Dacă astfel de declaraţii ar veni din gura vreunui lider al opoziţiei, am putea crede că minte, sau că exagerează. Pentru că e greu, e foarte greu de crezut că un partid care îşi zice „democrat” poate nutri un dispreţ profund faţă de statul de drept, că un partid care îşi zice „liberal” are o atitudine liberală dezgustătoare, că un partid ajuns la putere cu sloganuri împotriva corupţiei s-a dovedit a fi mult-mult mai corupt nu decât cei de dinainte, ci chiar mai corupt decât am fi putut să ne imaginăm, ca un partid aşa-zis „popular” are cea mai antipopulară atitudine cu putinţă etc. Dar nu, aceste declaraţii vin din partea unor lideri ai partidului.
De ce?
Cred că oricare din cele două personaje e deasupra oricărei suspiciuni de onorabilitate. Dacă nu ar fi aşa, ar pleca din partid, aşa, pur şi simplu, fără scandal şi fără atâtea acuzaţii. Şi dacă tot au acuzat, atunci ar fi trebuit să şi plece. Pentru că, altfel, mai poţi spera la vreo fărâmă de credibilitate?
Altele sunt motivele pentru care au făcut astfel de declaraţii. Unul din ele ar fi acela că astfel, tot poporul poate să vadă cât de „liberală” este latrina portocalie, cât de „libere” şi „democratice” sunt „dezbaterile” în acest partid. Ca şi când acest aspect ar mai interesa pe cineva. Nu, nu mai interesează pe nimeni, ceea ce interesează, cu adevărat, pe toată lumea, este dezastrul economico-social în care a ajuns ţara, nu rârâielile unuia ca V. Stoica. Când mi se fură bani din buzunar, prea puţin contează ce marcă de parfum foloseşte hoţul, câte limbi străine cunoaşte sau cu ce echipă de fotbal simpatizează. Nimeni nu mai are timp şi dispoziţie de astfel de detalii inutile.
Al doilea motiv este acela că, oricum, aceste lucruri sunt bine-ştiute de toată lumea. Păi, mai e, oare, cineva care, după ce a văzut scena de la votul pe legea pensiilor, să mai creadă că PDL este altceva decât o grup infracţional. Putem vorbi, oare, în cazul acestui aşa-zis partid, de un minim respect pentru lege sau pentru cetăţean? Sau, măcar de un elementar bun-simţ, în anumite împrejurări? Nu ştiu ... dacă ajungi să faci şi drapelul naţional portocaliu ... ce mai urmează, oare?
„Cum să le ceri acum unor oameni să-ţi cumpere acţiunile tale, pe care vrei să le vinzi prin bursă, când tu devalizezi de fapt conturile acelei companii. Scade toată încrederea într-un stat, într-un guvern care ia astfel de decizii. Măsura asta aduce nişte deservicii enorme României. Te poţi aştepta la nişte decizii, tu ca întreprinzător, ca statul oricând să găsească o astfel de, nu ştiu cum să-i spun, nici măcar chichiţă, pentru că este un jaf de fapt, adica tu iei din banii care nu iţi aparţin doar ţie” – Ionuţ Popescu, fost ministru al finanţelor şi director general al Fondului Proprietatea.
Dacă astfel de declaraţii ar veni din gura vreunui lider al opoziţiei, am putea crede că minte, sau că exagerează. Pentru că e greu, e foarte greu de crezut că un partid care îşi zice „democrat” poate nutri un dispreţ profund faţă de statul de drept, că un partid care îşi zice „liberal” are o atitudine liberală dezgustătoare, că un partid ajuns la putere cu sloganuri împotriva corupţiei s-a dovedit a fi mult-mult mai corupt nu decât cei de dinainte, ci chiar mai corupt decât am fi putut să ne imaginăm, ca un partid aşa-zis „popular” are cea mai antipopulară atitudine cu putinţă etc. Dar nu, aceste declaraţii vin din partea unor lideri ai partidului.
De ce?
Cred că oricare din cele două personaje e deasupra oricărei suspiciuni de onorabilitate. Dacă nu ar fi aşa, ar pleca din partid, aşa, pur şi simplu, fără scandal şi fără atâtea acuzaţii. Şi dacă tot au acuzat, atunci ar fi trebuit să şi plece. Pentru că, altfel, mai poţi spera la vreo fărâmă de credibilitate?
Altele sunt motivele pentru care au făcut astfel de declaraţii. Unul din ele ar fi acela că astfel, tot poporul poate să vadă cât de „liberală” este latrina portocalie, cât de „libere” şi „democratice” sunt „dezbaterile” în acest partid. Ca şi când acest aspect ar mai interesa pe cineva. Nu, nu mai interesează pe nimeni, ceea ce interesează, cu adevărat, pe toată lumea, este dezastrul economico-social în care a ajuns ţara, nu rârâielile unuia ca V. Stoica. Când mi se fură bani din buzunar, prea puţin contează ce marcă de parfum foloseşte hoţul, câte limbi străine cunoaşte sau cu ce echipă de fotbal simpatizează. Nimeni nu mai are timp şi dispoziţie de astfel de detalii inutile.
Al doilea motiv este acela că, oricum, aceste lucruri sunt bine-ştiute de toată lumea. Păi, mai e, oare, cineva care, după ce a văzut scena de la votul pe legea pensiilor, să mai creadă că PDL este altceva decât o grup infracţional. Putem vorbi, oare, în cazul acestui aşa-zis partid, de un minim respect pentru lege sau pentru cetăţean? Sau, măcar de un elementar bun-simţ, în anumite împrejurări? Nu ştiu ... dacă ajungi să faci şi drapelul naţional portocaliu ... ce mai urmează, oare?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu