sâmbătă, 16 aprilie 2011

Chiar nu vedeţi, idioţilor?

Iată cum şi-a motivat un bărbat solicitarea de divorţ:
Ajuns acasă, mi-am găsit soţia în pat cu amantul. „Ce faci, dragă”, am întrebat-o. „Idiotule, nu se vede?”, mi-a răspuns ea.
Solicit desfacerea căsătoriei de numita ..., întrucât nu permit nimănui să mă facă idiot.
Aşa e, sunt oameni şi oameni. Sunt oameni pe care adulterul nu-i deranjează câtuşi de puţin, dar care iau foc atunci când sunt insultaţi. E un comportament absurd? Nu ştiu, poate doar neobişnuit.

Sunt oameni care au iubit PDL-ul. Şi pe Traian Băsescu, şi pe oamenii săi. Din ce motive, nu ştiu, fiecare cu gusturile sale. Se zice că iubirea e oarbă, nu-i aşa? Şi multîndurătoare, fireşte.

Trebuie că aceşti oameni se vor fi bucurat mult atunci când PDL a preluat guvernarea. Şi trebuie că i-au iertat multe greşeli. Şi trebuie că au găsit fiecărei greşeli o justificare, sau, pur şi simplu, au ignorat aceste greşeli. Şi ce dacă PDL a tăiat salariile, pensiile, a mărit fiscalitatea, a închis şcoli, spitale, a făcut tot ce a făcut? E criză, a zis Boc că oricine ar fi procedat la fel, ce mai atâta tura-vura? Şi ce dacă ne-am împrumutat pe n generaţii? De vină a fost Tăriceanu, că el a mărit pensiile şi salariile, prin fraudă parlamentară şi asumarea răspunderii, că doar, o ştim cu toţii, PDL nu a susţinut niciodată creşterea cheltuielilor cu pensii şi salarii.
 
Ei, dar ce importanţă mai are ce făcea PDL prin 2007 sau 2008, acum e al nostru şi îl iubim. Ce importanţă mai are că apostolul lustraţiei e el însuşi lustrabil? Trădare să ştie, dar s-o ştim şi noi. Şi, dacă se poate, să beneficiem şi noi în urma ei.

Am înţeles, fraţilor. În politică e permis orice. N-o să ne împidicăm acuma de nişte simple promisiuni electorale. Promisiuni? Nu, nu în promisiuni s-a încurcat PDL, ci în lege. În legea 221/2008, de pildă. Dar, ce importanţă mai are acum? Mergem înainte, nu-i aşa?

Dar, dacă toate aceste lucruri sunt nişte nimicuri, atunci ce spuneţi de ultima ispravă a „ducesei”? Referendumul pentru Bucureşti. Chiar nu simţiţi că întrebările acestui referendum nu sunt făcute pentru a obţine nişte răspunsuri, o concluzie, ci pentru a vă insulta şi pentru a vă duce de nas? Chiar nu pricepeţi că singurul mesaj al acestor întrebări este „sunteţi idioţi”?

Şi? Şi ce faceţi? 

Dacă nici acum nu divorţaţi, vă meritaţi soarta, încornoraţilor!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu