marți, 13 aprilie 2010

Crin Antonescu vorbeşte în pilde

Eu şi astăzi sunt dispus să intru la guvernare, dar reiterez că nu în orice condiţii. În primul rând, eu văd o guvernare pentru guvernaţi, şi nu pentru guvernanţi. Văd o guvernare fără miniştrii Berceanu şi Videanu, care au venit la putere cu propria clientelă de partid şi se vor retrage cu aceeaşi clientelă, dar mai bogată. Nu în ultimul rând, aş vedea un guvern cu un premier, nu liberal, suntem conştienţi că nu putem emite această pretenţie, dar cu o personalitate asumată de un larg spectru politic care să manifeste independenţă decizională, nu Emil Boc.

Aşa spus-a Crin Antonescu. Astăzi, la Râmnicu Vâlcea.

Domnu’ Antonescu, n-ai vrea ’mata să vorbeşti despre altceva? Despre orice altceva. De exemplu, despre vindecarea cancerului. Că sunt atâţia oameni care vor să audă asta.

Din când în când, mai face Dumnezeu câte-o minune şi se mai vindecă unul sau altul. Şi, tragem nădejde că, într-o zi, medicina va progresa într-atât încât să vindece orice formă de cancer, în orice fază. Aşadar, când vorbim despre vindecarea cancerului, ne referim la ceva care nu există, dar sperăm să existe ... cândva.

Cu personalitatea ”asumată de un larg spectru politic care să manifeste independenţă decizională” e puţintel mai complicat. Adică, or să-şi asume pedeleii, cu Băsescu la timonă, o personalitate independentă? Păi, care-i standardul de independenţă în PDL? Gabriel Oprea nu. Nici măcar Gabriel Oprea. Elena Băsescu, ăsta-i standardul, e maximul de „independenţă” pe care îl poate tolera PDL. Asta e situaţia de acum. Mâine va fi, poate, altfel. Dar, ca să fie dispuşi pedeleii să accepte o personalitate încă mai „independentă” ca Eba, trebuie să se afle în opoziţie. Nu în opoziţie faţă de ţară, aşa au fost dintotdeauna, ci în opoziţie faţă de guvern. Să existe, aşadar, o majoritate parlamentară care să susţină un guvern din care se nu facă parte şi PDL. Atunci, da, vor fi dispuşi, poate, să-şi „asume” un independent. Altfel, never ... never ... never.

Totuşi ... avem datoria de a fi optimişti. Uneori, cancerul se mai vindecă ... Uneori.

Un comentariu:

  1. Sunt oameni importanţi, oameni care par importanţi şi oameni care-şi dau importanţă. Oamenii politici de la noi din ce categorie fac parte?

    RăspundețiȘtergere