La sfârşitul anului trecut, România avea o datorie externă de cca. 95,5 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă aproximativ 4459 de dolari pe cap de locuitor, respectiv 59% din PIB.
E mult, e puţin? Cum stau alte ţări?
Luxemburgul, de exemplu, avea o datorie externă de aproape 2.000 de miliarde de dolari, adică peste 4 milioane de dolari/cap de locuitor, sau PIB-ul acestei ţări pe aproape 40 de ani! Credeţi că va da Luxemburgul faliment? Când?
Iar Grecia, despre care se tot face vorbire în ultimul timp avea, acum aproape un an (30 iunie 2009) peste 550 de miliarde, ceea ce reprezintă aproape 50.000 de dolari/cap de locuitor, respectiv 167% din PIB.
Ce spun aceste cifre? Că situaţia României este grea, dar nu disperată. Problema României nu este dată nici de dimensiunea datoriei externe şi nici de ponderea ei din PIB. Problema României este dată de lipsa ei de competitivitate. În alte cuvinte, România nu produce suficient, iar ceea ce produce nu poate vinde. În aceste condiţii, ceea ce trebuie să facem este să producem. Mult, dar mai ales bine. Dar ce? Aceasta e întrebarea …
În prezent, cea mai bună marfă pentru export este forţa de muncă. Motorul dezvoltării economice din anii 2000-2004 a fost reprezentat de exportul de forţă de muncă. Dar ce forţă de muncă am exportat? Din păcate, forţă de muncă insuficient calificată, în alte cuvinte ieftină.
Exportul de forţă de muncă ieftină nu este, din păcate, o soluţie viabilă pentru viitor … din mai multe motive, unul fiind şi cel reprezentat de concurenţă, care este acerbă. O alternativă mult mai favorabilă ar fi exportul de forţă de muncă cu înaltă calificare, adică scumpă.
Da … Dar, salariile dascălilor tocmai s-au redus cu 25%. Iar ministru e Funeriu.
E mult, e puţin? Cum stau alte ţări?
Luxemburgul, de exemplu, avea o datorie externă de aproape 2.000 de miliarde de dolari, adică peste 4 milioane de dolari/cap de locuitor, sau PIB-ul acestei ţări pe aproape 40 de ani! Credeţi că va da Luxemburgul faliment? Când?
Iar Grecia, despre care se tot face vorbire în ultimul timp avea, acum aproape un an (30 iunie 2009) peste 550 de miliarde, ceea ce reprezintă aproape 50.000 de dolari/cap de locuitor, respectiv 167% din PIB.
Ce spun aceste cifre? Că situaţia României este grea, dar nu disperată. Problema României nu este dată nici de dimensiunea datoriei externe şi nici de ponderea ei din PIB. Problema României este dată de lipsa ei de competitivitate. În alte cuvinte, România nu produce suficient, iar ceea ce produce nu poate vinde. În aceste condiţii, ceea ce trebuie să facem este să producem. Mult, dar mai ales bine. Dar ce? Aceasta e întrebarea …
În prezent, cea mai bună marfă pentru export este forţa de muncă. Motorul dezvoltării economice din anii 2000-2004 a fost reprezentat de exportul de forţă de muncă. Dar ce forţă de muncă am exportat? Din păcate, forţă de muncă insuficient calificată, în alte cuvinte ieftină.
Exportul de forţă de muncă ieftină nu este, din păcate, o soluţie viabilă pentru viitor … din mai multe motive, unul fiind şi cel reprezentat de concurenţă, care este acerbă. O alternativă mult mai favorabilă ar fi exportul de forţă de muncă cu înaltă calificare, adică scumpă.
Da … Dar, salariile dascălilor tocmai s-au redus cu 25%. Iar ministru e Funeriu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu