Să fie foarte clar!

Din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului:

Articolul 9

Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie

1. Orice persoană are dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerile, precum şi de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor. (...)

Articolul 10

Libertatea de exprimare

1. Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele să impună societăţilor de radiodifuziune, cinematografie sau televiziune un regim de autorizare.

2. Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei, a reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informaţiilor confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti. 

De unde şi până unde ideea asta că nu e voie să comentăm asupra unei decizii a justiţiei? Adică justiţia nu poate greşi, sau cum? Pot eu, sau orice altă persoană, printr-un comentariu, printr-o manifestare a unui punct de vedere, să atentez împotriva „imparţialităţii puterii judecătoreşti”?

Eu cred că, în virtutea articolelor menţionate mai sus, am, în mod clar, acest drept, şi consider că, din punct de vedere moral, am chiar datoria de a face acest lucru. Nu pot influenţa o decizie a justiţiei ... e cu totul altceva.