sâmbătă, 14 mai 2011

S-a frânt „lancea lui Horea”?

Moţii dintr-un sat din Apuseni cu o şcoală de opt clase, în care numărul de elevi este de 10 - 11 - 13 elevi pe clasă au găsit soluţia pentru a evita desfiinţarea claselor cu mai puţin de 12 elevi. Se vor declara cetăţeni români de naţionalitate ...alta decât română.

Asta pentru că se vor încadra în aliniatul 2 al art.63 al legii educaţiei:
Art. 63

(1) In învaţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cum urmează:
a) educaţia antepreşcolară: grupa cuprinde în medie 7 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 9;
învaţământul preşcolar: grupa cuprinde în medie 15 preşcolari, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20;
c) învăţământul primar: clasa care cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 25;
d) învăţământul gimnazial: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 30;
e).............................
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în localităţile în care există cerere pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale, efectivele formaţiunilor de studiu pot fi mai mici decât minimul prevăzut de prezenta lege. Decizia privind înfiinţarea şi funcţionarea acestor formaţiuni de studiu aparţine Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu consultarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ respective. (sursa)
Ciudat. Foarte ciudat. Şi destul de greu de crezut. Dar, dacă e adevărat, atunci înseamnă că o mână de borfaşi portocalii a reuşit să facă, în doar doi ani, ceea ce nu a mai reuşit să facă nimeni, niciodată, şi anume să-i deznaţionalizeze pe moţi. Nu, nu, nu, nimeni, niciodată nu a reuşit să facă asta. Tocmai fiindcă nutresc un profund respect pentru aceşti oameni care au ştiut, de-a lungul veacurilor pline de vicisitudini, să-şi poarte cu demnitate identitatea naţională, limba, datinile, plătind, de multe ori, cu întreaga agoniseală, cu libertatea, sau chiar cu viaţa această nemaipomenită „insolenţă”, îmi vine greu, foarte greu să cred o astfel de ştire. Dar, dacă e adevărat, e foarte-foarte trist. E, pur şi simplu, de necomentat.

Şi, dacă tot au făcut-o, dacă tot s-au declarat de altă naţionalitate, se vor fi declarat, oare, nemţi? Măcar atât …

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu