vineri, 4 februarie 2011

Un animal

Domnul Lăzăroiu e consilier prezidenţial. Adică domnia-sa e deştept. Sau înţelept. Sau de-amândouă. Atât de deştept şi atât de înţelept încât chiar prezidentul Băsescu l-a angajat – din bani publici, evident – ca să-l consilieze. Să-l sfătuiască, adică. Şi, numai datorită acestui mare filosof, reuşeşte domnul preşedinte să ia deciziile perfecte pe care le ia.

În aceste condiţii, mă întreb, de ce, oare, un asemenea geniu nu apare mai des pe sticlă, să ne mai dea şi nouă câte un sfat, ceva, să ne mai ridice nivelul cultural, că de by Monica Columbeanu ne-om fi săturat cu toţii. Să vină filosofii, să vină înţelepţii, să lumineze poporul!

Numai că nimeni nu riscă aşa ceva. Omul e moartea ratingului, acru ca o lămâie, uscat ca o smochină şi sec ca un dovleac uscat, el ar fi în stare să pună pe fugă până şi operatorii din studio ... nu mai vorbim de eventualii telespectatori. Pe net, lucrurile stau cam aşa: din 100 de internauţi care au fost chestionaţi asupra necesităţii achiziţionării unui antivirus nou, 10 au spus că au nevoie, iar 90 s-au declarat pe deplin satisfăcuţi de antivirusul existent. După ce au fost rugaţi să se uite, preţ de 10 secunde, la poza ţucălarului, părerile s-au schimbat în felul următor: cei care au spus că au neapărată nevoie de un antivirus nou au fost tot 10, în timp ce 90 nu au mai dat niciun răspuns, deoarece, între timp, îşi reformataseră hardul! Cam ăsta-i individul!

Ei, şi văzând omul că, pe oriunde se duce, i se cam arată uşa pe dinafară, s-a dus şi el unde a fost primit: la Madame Blenoragy, un club select, din bordelul, oups, buricul târgului, unde se exhibă blogogomanii portocalici, de unde ne-a chinuit teribil cu tot felul de producţiuni bloreice, cum ar fi celebrul text cu Albă ca Zăpada, Fetiţa cu chibriturile şi Scufiţa Roşie. Mă rog, a chinuit doar pe acei indivizi care au catadicsit să se coboare la infantilismul lăzăroiului.

Iată, însă, că acum, individul revine cu un text mult sub ceea ce prevede legea. Legea bunului-simţ şi a bunei-cuviinţe, fireşte, de care, din păcate, ipochimenul nu avea cum să audă.

Zice dom’ consilier cam aşa:
Mergeam să arunc pungile de gunoi la tomberon. Am ieșit din bloc, am aruncat pungile și am văzut o fată drăguță, cu ochelari, bine îmbrăcată cum s-a repezit la pungile mele să le desfacă, după ce m-am îndepărtat. Mi s-a făcut milă de ea. M-am întors și i-am întins o hârtie de 10 lei noi. O chema Mihaela sau Adriana, nu mai rețin numele. Mi-a spus că nu poate primi banii. Mi-a mai spus că e ziaristă la Jurnalul Național și că Voiculescu o plătește suficient de bine ca să își facă treaba. Adică să umble în pungile mele de gunoi. I-am atras atenția că pungile de gunoi fac parte din viața mea privată. Mi-a replicat că ghena este un loc public și, odată aruncate acolo, pungile devin și ele publice.
Am citit, am recitit, şi nu mi-a venit să cred. Câtă nesimţire, câtă neruşinare la acest individ subuman! Şi cât narcisism! Adică, vezi bine, individul ăsta e ăl mai prima dintre vedete, numai rostirea numelui său generează o isterie naţională, şi nu se există om care să aibă un ideal mai înalt decât acela de a-i înghiţi râgâielile sau de a-i mirosi pârţurile, de-au ajuns paparaţele să-i scotocească gunoaiele. Ce idiot!

Măi, Lăzăroiului! Da’ de ce laşi mata hoţii să-ţi prăduiască intimitatea, când ai putea scoate bani frumoşi din asta, doar eşti vedetă, ce dracu’? Poate, cine ştie, dacă strângi o sumă bunicică, mai dai o parte şi la buget, ca să mărească dom’ preşedinte mai repede salariile amărâţilor ălora de le-a luat 25%, şi să nu se mai împrumute de la FMI, ce zici?

Fă, dom’le, nişte oferte pe net, să sune cam aşa:
Hârtie igienică portocalie, super-fină, atingere ca de mătase, utilizată doar pe o singură parte, de consilierul prezidenţial Sebastian Lăzărescu, calităţi organoleptice integral conservate (aromă de portocale putrezite). Doar pentru cunoscători, chilipir absolut, ocazie unică, preţ de criză, doar ’jdemii de euroi metrul liniar. Se vinde şi la milimetru.
Ei, ce zici, dom’ Lăzăroiu? Scoţi ţara din criză?

’Ra-i al dracu’ de animal!

3 comentarii:

  1. Se refera la Adriana Dutulescu care i-a publicat pe blog niste mesaje de pe facebook. Dar facebook-ul e gunoiul lui? Nu e o platforma publica? Daca nu voia sa faca public ceea ce a spus o facea pe un mesaj privat. De fapt Adriana l-a prins cat e de prost: se vaita, printre altele, ca nu mai gaseste portocale romanesti. :))

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, si ce demonstreaza asta?
    Ca individul e un nesimtit asocial, nu?

    RăspundețiȘtergere
  3. hehe... daca ziarista ar fi scormonit cu adevarat in gunoi, s-ar fi chemat autopsie :)

    RăspundețiȘtergere