Piticania naţională nu moare de grija iambilor şi dactililor, în schimb se răsuceşte noaptea în aşternut de grija poporului său. Mai cu seamă de partea aia mai adipoasă cocoţaţă pe un schelet din ce în ce mai gârbovit. Şi, dacă auzind cuvintele „puşca şi cureaua lată / ce sporuri şi stimulente aveaţi odată”, vor fi fost bugetari care au mustăcit ironic, cu siguranţă, atunci când au fost trimişi în concediu fără plată şi li s-au redus şi lefurile cu 25%, le va fi pierit orice urmă de zâmbet.
Ultimii doi ani au fost de-a dreptul dramatici pentru cea mai mare parte a bugetarilor. Cu veniturile diminuate drastic, cu spectrul concedierii deausupra capului, cu rate şi datorii restante, cu cheltuieli din ce în ce mai mari, bugetarii, în special cei mai săraci, au suferit şi continuă să sufere intens. Unii au fost daţi afară, alţii au plecat singuri, dar şi în sectorul privat lucrurile nu merg deloc bine, şi acolo se fac restructurări, şi acolo se dau oameni afară, şi acolo scad veniturile ... în plus, există o reticenţă, poate justificată, a patronilor, de a angaja persoane provenite din rândurile bugetarilor. E vorba de calificări diferite, de solicitări diferite etc., nimeni nu se apucă, în privat, să angajeze medici, profesori, artişti, poliţişti, personal administrativ, doar pentru că aceştia consideră inacceptabile condiţiile de la stat, sau pentru că şi-au pierdut locul de muncă.
Dar, am întâlnit şi bugetari fericiţi! Şi încă două categorii!
Cei din prima categorie sunt cei care au dobândit o nouă calificare la lipitul afişelor şi împărţitul găleţilor şi, ca urmare, au fost promovaţi. E vorba, de obicei, de persoane cu o pregătire profesională slabă sau foarte slabă, incompetente, leneşe, intrigante, etc., care, in condiţii normale nici nu ar fi trebuit să fie angajate nici la dat cu mopul. Dar, mulţumită „abnegaţiei”, au ajuns unde au ajuns, în fruntea unor instituţii, departamente etc., pe care le conduc după chipul si asemănarea lor, în acord cu „competenţele” dobândite. Aceşti bugetari au toate motivele să fie fericiţi: dispun de atâta putere şi câştigă atât de mulţi bani – chiar în condiţiile acestor lefuri diminuate – cât n-ar fi putut să câştige altfel, niciodată, indiferent ce ar fi făcut.
O a doua categorie sunt cei care au avut norocul sau ştiinţa de a se însoţi cu oameni de afaceri prosperi. Pentru că, de fapt, banii sunt utilizaţi în familie, si nu individual, de cel care i-a produs.
Iar când ai norocul să te afli, în acelaşi timp, în ambele categorii, chiar că a dat fericirea peste tine. Acesta este şi cazul bagaboantei naţionale, cea care se plângea pe la tembeliziuni de insomniile cauzate de milioanele de euroi pe care îî datora. Ei, uite că a avut noroc şi nu a scăpat doar de insomnii, dar a şi intrat, cu bărbatu-său cu tot, în top 500 bogătaşi (unde, fie vorba între noi, era de mult).
Da ce spun eu noroc? Asta-i ştiinţă, luzărilor.
Ultimii doi ani au fost de-a dreptul dramatici pentru cea mai mare parte a bugetarilor. Cu veniturile diminuate drastic, cu spectrul concedierii deausupra capului, cu rate şi datorii restante, cu cheltuieli din ce în ce mai mari, bugetarii, în special cei mai săraci, au suferit şi continuă să sufere intens. Unii au fost daţi afară, alţii au plecat singuri, dar şi în sectorul privat lucrurile nu merg deloc bine, şi acolo se fac restructurări, şi acolo se dau oameni afară, şi acolo scad veniturile ... în plus, există o reticenţă, poate justificată, a patronilor, de a angaja persoane provenite din rândurile bugetarilor. E vorba de calificări diferite, de solicitări diferite etc., nimeni nu se apucă, în privat, să angajeze medici, profesori, artişti, poliţişti, personal administrativ, doar pentru că aceştia consideră inacceptabile condiţiile de la stat, sau pentru că şi-au pierdut locul de muncă.
Dar, am întâlnit şi bugetari fericiţi! Şi încă două categorii!Cei din prima categorie sunt cei care au dobândit o nouă calificare la lipitul afişelor şi împărţitul găleţilor şi, ca urmare, au fost promovaţi. E vorba, de obicei, de persoane cu o pregătire profesională slabă sau foarte slabă, incompetente, leneşe, intrigante, etc., care, in condiţii normale nici nu ar fi trebuit să fie angajate nici la dat cu mopul. Dar, mulţumită „abnegaţiei”, au ajuns unde au ajuns, în fruntea unor instituţii, departamente etc., pe care le conduc după chipul si asemănarea lor, în acord cu „competenţele” dobândite. Aceşti bugetari au toate motivele să fie fericiţi: dispun de atâta putere şi câştigă atât de mulţi bani – chiar în condiţiile acestor lefuri diminuate – cât n-ar fi putut să câştige altfel, niciodată, indiferent ce ar fi făcut.
O a doua categorie sunt cei care au avut norocul sau ştiinţa de a se însoţi cu oameni de afaceri prosperi. Pentru că, de fapt, banii sunt utilizaţi în familie, si nu individual, de cel care i-a produs.
Iar când ai norocul să te afli, în acelaşi timp, în ambele categorii, chiar că a dat fericirea peste tine. Acesta este şi cazul bagaboantei naţionale, cea care se plângea pe la tembeliziuni de insomniile cauzate de milioanele de euroi pe care îî datora. Ei, uite că a avut noroc şi nu a scăpat doar de insomnii, dar a şi intrat, cu bărbatu-său cu tot, în top 500 bogătaşi (unde, fie vorba între noi, era de mult).
Da ce spun eu noroc? Asta-i ştiinţă, luzărilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu