Cât de tristă şi meschină trebuie să fie viaţa ţucălarilor portocalii!
Cum o fi să trebuiască să născoceşti mereu argumente pentru a susţine ceea ce nu poate fi susţinut? Cum să-i explici omului pe care îl minţi într-una că, de fapt, nu îl minţi? Cum îl poţi face să creadă că, atunci când îi iei un sfert din leafă, asta e spre binele lui? De câtă inspiraţie trebuie să dai dovadă pentru a-l convinge că, de fapt, e fericit şi respectat, nu batjocorit, supărat şi revoltat? Şi, dacă, totuşi, nu il poţi convinge de asta, câtă nesimţire şi ipocrizie trebuie să ai pentru a pretinde că, de fapt, revolta şi nemulţumirea sa nu se datorează faptului că nu mai are cu ce să-şi hrănească copiii sau să-şi achite întreţinerea, ci manipulării „mogulilor” care urmăresc, astfel, să scape de puşcărie?
Un astfel de individ se întreba retoric de ce fac oamenii mitinguri, greve, manifestări de protest?
Chiar, oare de ce? Probabil, de prea mult bine şi de plictiseală.
Nu. Nu asta era concluzia postului. Nu prea exista o concluzie, exista doar întrebarea. Sau, mă rog, concluzia era că astfel de proteste sunt inutile şi fac rău societăţii şi, până la urmă chiar indivizilor în cauză. Minunată constatare! Cre(ş)tină, aş putea zice. Şi atât de plină de învăţăminte!
Oameni buni, n-are rost să protestaţi, că nu veţi obţine nimic, doar veţi pierde.
Ce? Viaţa de mizerie pe care o duc? Umilinţa de fiecare zi? Acestea sunt lucruri pe care, de fapt, merită să le pierzi.
Dar, cu siguranţă, în urma avalanşei de proteste, cineva pierde. Cine? Probabil, exact cei care vor să convingă că protestele sunt nu numai inutile, dar şi dăunătoare ... în fond, spun adevărul. Pentru ei, astfel de acţiuni sunt, cu siguranţă, dăunătoare.
Nu logica îi scoate pe oameni în stradă, ci disperarea. Sau, dacă preferaţi, dorinţa de a trăi. Oamenii ăştia vor să supravieţuiască, atât! Nu înţeleg şi nu îi interesează explicaţiile guvernanţilor. Vor se mănânce, nu să înţeleagă mecanismele economice şi financiare.
Fireşte, mitingul, greva, manifestaţia nu sunt cele mai bune mijloace de a face rost de resurse pentru supravieţuire. Dar, sunt un semnal şi o primă încercare. Pentru că a doua încercare ar putea fi tâlhăria şi crima. Şi, cred că nimeni nu doreşte, de fapt, să se ajungă acolo. Nici măcar guvernul portocaliu. Iată de ce acest regim ar trebui să plece. Fiindcă a demonstrat că nu are niciun fel de soluţii. Fiindcă a demonstrat că nu poate.
Mă îndoiesc, însă, că se va întâmpla aşa ceva. Totuşi, eu nu aş paria pe faptul că mămăliga nu explodează, si n-aş sfătui pe nimeni să o facă. Românii pot fi oricum: laşi, hoţi, duplicitari, leneşi, dar vocaţia sinuciderii nu o au. În două mii de ani, au demonstrat acest lucru. Aşadar ....
Cum o fi să trebuiască să născoceşti mereu argumente pentru a susţine ceea ce nu poate fi susţinut? Cum să-i explici omului pe care îl minţi într-una că, de fapt, nu îl minţi? Cum îl poţi face să creadă că, atunci când îi iei un sfert din leafă, asta e spre binele lui? De câtă inspiraţie trebuie să dai dovadă pentru a-l convinge că, de fapt, e fericit şi respectat, nu batjocorit, supărat şi revoltat? Şi, dacă, totuşi, nu il poţi convinge de asta, câtă nesimţire şi ipocrizie trebuie să ai pentru a pretinde că, de fapt, revolta şi nemulţumirea sa nu se datorează faptului că nu mai are cu ce să-şi hrănească copiii sau să-şi achite întreţinerea, ci manipulării „mogulilor” care urmăresc, astfel, să scape de puşcărie?
Un astfel de individ se întreba retoric de ce fac oamenii mitinguri, greve, manifestări de protest?
Chiar, oare de ce? Probabil, de prea mult bine şi de plictiseală.
Nu. Nu asta era concluzia postului. Nu prea exista o concluzie, exista doar întrebarea. Sau, mă rog, concluzia era că astfel de proteste sunt inutile şi fac rău societăţii şi, până la urmă chiar indivizilor în cauză. Minunată constatare! Cre(ş)tină, aş putea zice. Şi atât de plină de învăţăminte!
Oameni buni, n-are rost să protestaţi, că nu veţi obţine nimic, doar veţi pierde.
Ce? Viaţa de mizerie pe care o duc? Umilinţa de fiecare zi? Acestea sunt lucruri pe care, de fapt, merită să le pierzi.
Dar, cu siguranţă, în urma avalanşei de proteste, cineva pierde. Cine? Probabil, exact cei care vor să convingă că protestele sunt nu numai inutile, dar şi dăunătoare ... în fond, spun adevărul. Pentru ei, astfel de acţiuni sunt, cu siguranţă, dăunătoare.
Nu logica îi scoate pe oameni în stradă, ci disperarea. Sau, dacă preferaţi, dorinţa de a trăi. Oamenii ăştia vor să supravieţuiască, atât! Nu înţeleg şi nu îi interesează explicaţiile guvernanţilor. Vor se mănânce, nu să înţeleagă mecanismele economice şi financiare.
Fireşte, mitingul, greva, manifestaţia nu sunt cele mai bune mijloace de a face rost de resurse pentru supravieţuire. Dar, sunt un semnal şi o primă încercare. Pentru că a doua încercare ar putea fi tâlhăria şi crima. Şi, cred că nimeni nu doreşte, de fapt, să se ajungă acolo. Nici măcar guvernul portocaliu. Iată de ce acest regim ar trebui să plece. Fiindcă a demonstrat că nu are niciun fel de soluţii. Fiindcă a demonstrat că nu poate.
Mă îndoiesc, însă, că se va întâmpla aşa ceva. Totuşi, eu nu aş paria pe faptul că mămăliga nu explodează, si n-aş sfătui pe nimeni să o facă. Românii pot fi oricum: laşi, hoţi, duplicitari, leneşi, dar vocaţia sinuciderii nu o au. În două mii de ani, au demonstrat acest lucru. Aşadar ....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu