Joi, 11 martie, agenţiile de presă au anunţat o ştire-bombă: primirea preşedintelui Traian Băsescu în rândurile „nemuritorilor”. Ziarele şi televiziunile au preluat unele de la altele ştirea, ca subiect de primă pagină. Băsescu academician?! Ăsta da, subiect! Blogosfera a ţinut şi ea pasul, informaţia fiind comentată pe mii şi mii de situri, în mii si mii de moduri, dar toate negative. Prin vocea secretarului său ştiinţific, Doru-Sabin Delion, Academia Oamenilor de Ştiinţă anunţase atât motivele pentru care se luase această decizie, cât şi faptul că administraţia prezidenţială fusese înştiinţată şi se obţinuse un aviz favorabil! Câteva ore mai târziu, era dat publicităţii un comunicat prin care preşedintele refuza titlul acordat de Academia Oamenilor de Ştiinţă, precizând că iniţiativa acesteia nu avusese girul instituţiei prezidenţiale.
Totuşi, ce s-a întamplat, cu adevărat, în acea zi? O analiză, după părerea mea foarte bună găsiţi aici:
Îndrăznesc să cred că:
1. AOSR a anunţat instituţia prezidenţială asupra intenţiilor sale, primind un accept verbal, sau altceva, oricum, o confirmare neoficială. Sau, au avut o confirmare oficială, dar au fost „consiliaţi” să nu insiste.
2. Preşedintele Băsescu nu a avut dintru început dorinţa de a refuza acest „titlu”, dar, văzând reacţia media, a decis că este mai „sănătos” să îl refuze, dobândind, în acest fel, un important capital de imagine.
3. Susţin cele afirmate la punctul anterior prin absenţa oricărei informaţii cu privire la eventuale represiuni împotriva AOSR. Mie unul, a anunţa public deţinerea unui acord al instituţiei prezidenţiale în legătură cu orice problemă, fără a putea dovedi acest lucru, mi se pare o infracţiune cu caracter penal, care s-ar putea circumscrie falsului, uzului de fals, traficului de influenţă, arogării de calităţi oficiale etc.
De asemenea, consider că ar trebui promovată o lege prin care să se reglementeze utilizarea unor cuvinte precum Academie, Patriarhie, Guvern etc. În prezent, statutul acestor cuvinte nu este reglementat şi oricine are dreptul de a deschide o cârciumă căreia să-i zică Academie de mici şi bere (şi se pare că şi există aşa ceva), o sifonărie căreia să-i zică Guvern, şi aşa mai departe.
Totuşi, ce s-a întamplat, cu adevărat, în acea zi? O analiză, după părerea mea foarte bună găsiţi aici:
Îndrăznesc să cred că:
1. AOSR a anunţat instituţia prezidenţială asupra intenţiilor sale, primind un accept verbal, sau altceva, oricum, o confirmare neoficială. Sau, au avut o confirmare oficială, dar au fost „consiliaţi” să nu insiste.
2. Preşedintele Băsescu nu a avut dintru început dorinţa de a refuza acest „titlu”, dar, văzând reacţia media, a decis că este mai „sănătos” să îl refuze, dobândind, în acest fel, un important capital de imagine.
3. Susţin cele afirmate la punctul anterior prin absenţa oricărei informaţii cu privire la eventuale represiuni împotriva AOSR. Mie unul, a anunţa public deţinerea unui acord al instituţiei prezidenţiale în legătură cu orice problemă, fără a putea dovedi acest lucru, mi se pare o infracţiune cu caracter penal, care s-ar putea circumscrie falsului, uzului de fals, traficului de influenţă, arogării de calităţi oficiale etc.
De asemenea, consider că ar trebui promovată o lege prin care să se reglementeze utilizarea unor cuvinte precum Academie, Patriarhie, Guvern etc. În prezent, statutul acestor cuvinte nu este reglementat şi oricine are dreptul de a deschide o cârciumă căreia să-i zică Academie de mici şi bere (şi se pare că şi există aşa ceva), o sifonărie căreia să-i zică Guvern, şi aşa mai departe.
raman siderat de doza de incultura amestecata cu manipularea din opinia publica romaneasca si din mass media in particular (cu antena trei ca varf de lance). un lucru simplu, ca sa fie clar. academia romana, cea care-i contine pe "NEMURITORI", nu este aceeasi cu un ong intitulat Academia Oamenilor de Ştiinţă. diferenta dintre cele doua institutii este la fel de mare ca diferenta dintre academia romana si academia catavencu.
RăspundețiȘtergere